Impactul Diastemei: Efecte și Soluții pentru Strungăreață

Definiția diastemei și variațiile acesteia

Diastema reprezintă un termen medical ce desemnează un spațiu dintre doi dinți, cel mai adesea observat între incisivii centrali superiori, însă poate apărea între orice dinți. La unele persoane, diastema este o trăsătură comună și nu oferă probleme, pe când, la altele, poate cauza îngrijorări de ordin estetic sau funcțional.

Tipuri de diastemă

  1. Diastema interincisivă: Acest tip apare între incisivii centrali superiori. Este comună la copii și apare ca parte a dezvoltării dentare normale, dar se manifestă și la adulți. Poate fi cauzată de o nepotrivire între dimensiunea dinților și cea a maxilarului, un fren labial prea mare sau obiceiuri precum suptul degetului.
  2. Diastema primară: Vizează dinții de lapte ai copiilor, fiind o fază normală a dezvoltării. De obicei, dispare pe măsură ce încep să erupă dinții permanenți.
  3. Diastema falsă: Acest termen se referă la spațiile dintre dinți care par cauzate de probleme de spațiere, dar sunt rezultatul altor factori, cum ar fi alinierea incorectă sau înghesuiala dentară.
  4. Diastema premolară: Aceasta se regăsește între dinții premolari, care sunt situați între canini și molari. Diastema premolară poate apărea din diverse motive și poate afecta estetic și funcțional sănătatea orală.
  5. Diastema fiziologică: Este un spațiu natural, de obicei temporar, între dinții copiilor, care se rezolvă, în mod normal, fără intervenție.

Cauzele apariției diastemei

Diastema poate avea multiple cauze:

  • Nepotrivirea dintre dimensiunea dinților și a maxilarului poate duce la formarea de spații, mai ales dacă maxilarul este prea mare.
  • Factori genetici pot contribui la apariția diastemei, mai ales dacă există antecedente familiale.
  • Un fren labial mărit sau poziționat incorect poate genera un decalaj între dinții centrali.
  • Dinți lipsă sau subdimensionați pot cauza, de asemenea, apariția diastemei.
  • Diverse obiceiuri, precum suptul degetului sau împingerea limbii, pot crea spații.
  • Bolile gingivale pot duce la pierderea suportului osos și, implicit, la formarea de spații.
  • Creșterea și dezvoltarea normală a copiilor pot implica apariția temporară a spațiilor între dinți.
  • Deplasarea dinților din cauza aliniamentului necorespunzător sau a extracțiilor dentare poate crea la rândul lor lacune.

Opțiuni de tratament pentru diastemă

Pentru a gestiona diastema, există mai multe opțiuni de tratament, în funcție de cauza rădăcină și de preferințele pacientului:

  • Aparatul dentar: Efectuează corectarea poziției dinților și închiderea spațiilor.
  • Bonding dentar: Utilizează rășină pentru a umple spațiile, însă poate necesita întreținere periodică.
  • Fațete dentare: Oferă un aspect natural și durabil, acoperind dinții în față.
  • Frenectomia: Este efectuată dacă diastema este cauzată de un fren labial exagerat.
  • Implanturi dentare: Se aplică în cazul lipsei unor dinți, pentru a umple decalajele.
  • Punți dentare: Înlocuiesc dinții lipsă și asigură o funcționalitate estetică și practică.
  • Tratament parodontal: Ajută la stabilizarea dinților în cazul problemelor gingivale.
  • Modificări comportamentale: Corectarea obiceiurilor ce duc la apariția diastemei poate preveni agravarea sa.
  • Aparate de retenție ortodontice: Mențin poziția corectată a dinților după tratament, prevenind reapariția spațiilor.

Efectele diastemei (strungăreaței)

Diastema poate afecta indivizii atât fizic, cât și psihologic, iar impactul său depinde de mărime, locație și cauză. Iată câteva posibile consecințe:

  1. Masticație și mușcătură: Spațiile dentare pot influența negativ capacitatea unei persoane de a mușca și mesteca corect, provocând dificultăți alimentare.
  2. Vorbire: Diastema, mai ales cea dintre dinții frontali, poate duce la probleme de pronunție și vorbire, inclusiv la bâlbâieli.
  3. Igiena orală: Lacunele facilitează acumularea plăcii bacteriene și a alimentelor, sporind riscul de carii și de afecțiuni gingivale dacă nu se practică o igienă orală corespunzătoare.
  4. Malocluzie și aliniere: Prezența golurilor poate agrava malocluzia dentară și poate provoca probleme de mușcătură, care pot genera la rândul lor probleme dentare pe termen lung.
  5. Gingii: Spațiile expun gingia la traume și iritații, crescând riscul de sensibilitate și afecțiuni parodontale.
  6. Stima de sine: Persoanele cu spații vizibile, mai ales la nivelul dinților din față, pot simți rușine legată de aspectul lor fizic, ceea ce le poate afecta încrederea, în special în interacțiuni sociale sau la locul de muncă.
  7. Uzura dinților: Spațiile pot modifica distribuția presiunii mușcăturii, ducând la uzura inegală a dinților.
  8. Deplasarea dinților: Lacunele pot determina deplasarea dinților adiacenți din pozițiile lor, cauzând alte probleme de aliniere.

Întâlnim strungăreața des la bebeluși, fiind frecvent considerată o parte normală a dezvoltării dentare. Pe măsură ce copiii cresc, maxilarul și structurile faciale se adaptează pentru a acomoda dinții permanenți, ceea ce poate genera temporar spații. În general, pe măsură ce erup dinții permanenți, aceste spații tind să se închidă în mod natural.

Recomandări

Dacă vă confruntați cu diastema și doriți sfaturi pentru gestionare, iată câteva sugestii:

  • Consultați un medic stomatolog pentru evaluare profesională.
  • Mențineți o igienă orală riguroasă: periați dinții de două ori pe zi și utilizați apă de gură.
  • Luați în considerare tratamentul ortodontic sau opțiunile de stomatologie cosmetică.
  • Abordați și corectați obiceiurile care ar putea agrava problemele de spațiere, cum ar fi suptul degetului la copii.
  • Purtarea aparatelor de retenție este importantă pentru a menține dinții în poziția corectată.
  • Evaluarea necesității înlocuirii dinților lipsă poate fi benefică.

Gestionarea diastemei poate include diverse abordări, de la tratamente ortodontice la îngrijire zilnică atentă. Consultarea unui medic stomatolog este esențială pentru a decide cea mai bună opțiune de tratament. De asemenea, este important să prevenim apariția diastemei prin identificarea și corectarea obiceiurilor parafuncționale, iar vizitele regulate la stomatolog pot ajuta la depistarea precoce și tratarea eficientă a oricăror probleme dentare.

Call Now Button